primavara de cismigiu
May 24, 2009
praga, un oras pustiu…
May 19, 2009
Praga este o mica bijuterie arhitecturala a Europei. Prima data am ajuns aici acum 5 ani, venind cu masina dinspre viena, iar autostrada (care se transforma in bulevard la un moment dat) te duce pana aproape in centru. Am ajuns dupa 6 seara, cand soarele apunea incet peste miile de turnulete ale orasului, invaluind totul intr-o lumina aurie, de poveste si romantism…un oras forfotind de viata, culoare si mii de turisti.
de data asta am gasit orasul cenusiu, plouat si pustiu…
si, inainte de plecare, o cafea (ceva mai colorata) in starbucks-ul din fata ceasului…
p.s. cred ca am uitat sa mentionez, era sambata, ora 7.30 a.m.
Vilnius & Trakai, Lituania
May 17, 2009
Vilnius, un oras cu mai multe biserici decat oricare altul, raportat la marimea lui…Este un lucru ciudat totusi, nici localnicii neputand explica aceasta, tinand cont de faptul ca nu sunt foarte religiosi. O explicatie primita (si plauzibila) este aceea ca orasul o perioada a fost parte a Poloniei (popor extrem de religios).
Cand merii infloresc, peste Lituania se lasa frigul, timp de doua saptamani. Este o vorba din popor, care se adevereste in fiecare an…
Platoul din fata catedralei este loc de exersat skate-ingul, si bineinteles, de promenada…
Acest turn dateaza din 1378, deindata ce Vilnius a trecut la crestinism, si face parte din vechea structura a universitatii:
una dintre cele mai pitoresti biserici din oras:
Aici incepe districtul Uzupis, acest Montmartre al orasului Vilnius:
Dar nici restul orasului vechi nu este mai putin pitoresc…
Trakai este vechea capitala a Lituaniei, un orasel la 30 de km de Vilnius, adunat in jurul vechiului castel…
si, ca ramas bun, un apus vazut de pe dealul ce vegheaza linistea din Vilnius…
o seara linistita in Vilnius, Lituania. ultima.
o plimbare prin oras, cateva cadre – mai mult sau mai putin reusite. din pacate, vreme innourata, acel cer cenusiu care este marele dusman…nu ai cum sa expui si sa obtii ceva interesant.
te resemnezi, te retragi intr-un local dragut, cu ambient placut. orice ai alege, o bere bruna, la halba, merge excelent. ok, poate doua…
e vremea sa pleci, mancarea a fost delicioasa, berea impecabila…
afara, soarele apune in spatele cupolelor de biserici, pictand in nuante de roz cerul odinioara mohorat.
este momentul pe care il cauti de o saptamana…te indrepti rapid catre platoul din fata catedralei, cel mai la indemana loc in care cerul deschide in fata ta toata cromatica acelei clipe.
dar…cele 2 beri (impecabile) iti aduc aminte ca nu ai cum sa ajungi acolo (si sa te si intorci la hotel). deci, fiind la 5 minute de hotel, iei cea mai proasta decizie osibila – dai o fuga pana la hotel (cu ocazia asta poti sa schimbi si wide-angle-ul cu 50′ul cu filtru de polarizare).
din pacate, lumina la apus se masoara in secunde, asa ca panorama trasa de deasupra orasului nu mai are nimic din rozul sperat, e doar un cadru banal…
dar am fost acolo, am vazut acele nuanta. macar atat.
cateva cadre cu vilnius in curand, din bucuresti. dupa o scurta oprire in Praga.
vizitati-va Romania – Sambata de Sus
May 3, 2009
In fiecare an sa vizitezi macar un loc nou, in care nu ai mai fost niciodata – cam asa s-ar traduce un vechi si intelept proverb japonez. Partea buna e ca poti face asta chiar la tine in tara…
Asa ca am ales Sambata de Sus. Plasata in pitoreasca apropiere a Muntilor Fagaras, zona se recomanda (si s-a si confirmat) a fi o ocazie de plimbari pe munte si de mese delicioase la pastravariile din apropiere.
O cazare impecabila am gasit la Pensiunea Miruna – pe care o recomand cu caldura (un pic mai scumpa decat alte pensiuni din zona, dar se explica prin calitatea serviciilor).
De indata ce sta ploaia, e vremea sa te pui voiniceste la drum…
Drumul pana la Cabana Sambata este indicat cu 2h30min. Daca mergi mai repejor, ajungi in 2h.
Traseul este in mare parte usor, lin…
Nu e nevoie sa duceti dupa voi sticlele cu apa, caci este din belsug…Si curata, si pitoreasca…
Pe alocuri, melcii isi schimba casuta din spinare…
Cand Creasta Fagarasului pare destul de aproape, incat poti face bulgari din zapada ramasa, inseamna ca esti aproape de capatul traseului…
Cabana Sambata este un mic loc de popas, unde poti sa bei o bere la cele cateva masute din lemn scaldate (cu putin noroc) de soare. Si sa rasufli un pic, inainte de a face calea’ntoarsa…
Drumul de intoarcere se parcurge mai repede, poate in cca 1h45min, si te ghideaza pe langa terasa pastravariei Valea Reginei, unde, daca ai rabdare, muuulta rabdare, poti bea o Palinca Ardeleneasca si manca un pastrav productie proprie.
Seara, odihna, vin si pastrav la Miruna.
Iar a doua zi…la drum. Chiar daca nu e in directia Bucurestiului, recomand o Lavazza in Piata Mare din Sibiu, probabil singurul oras turistic din Romania.
inapoi in Paris
April 16, 2009
s-a incalzit vremea, iar Parisul a redevenit mai mult turistic decat parisian…
chiar asa aglomerat, tot iti ofera o senzatie excelenta cand il iei la pas, de la Arc pana la Notre Dame…
rose’ul inca se savureaza cu placere pe Pont des Arts, Sena inca asculta linistita cuplurile care o privesc tarziu in noapte, Cartierul Latin e plin de petreceri si tentatii (pentru cei interesati, este un bar in care esti servit de niste baieti bine lucrati care poarta doar un boxer minuscul, ceva gen chipendales)…
termin proza si postez 2 cadre.
Place de la Concorde …
si Notre Dame…
expozitii foto in bucuresti
April 3, 2009
bucurestiul ofera acest weekend doua expozitii foto interesante…
Alex Galmeanu expune inca de la 25 martie la Biblioteca Centrala Universitara seria de fotografii ce sustin Proiectul social 112. Expozitia se termina pe 8 aprilie, intrarea este gratuita, iar cele cca 25-30 (asa parca imi zice memoria vizuala) de expuneri merita timpul vostru. Mai multe la Alex pe blog.
La cativa pasi distanta, la Carturesti, Simion Buia expune intre 1-15 aprilie seria Actorii si fotograful, care se recomanda a fi o expozitie de portrete foto ale marilor actori romani celebri.
wknd fain…
ici repose vincent van gogh
March 11, 2009
In May 1890, Van Gogh left the clinic and went to the physician Dr. Paul Gachet, in Auvers-sur-Oise near Paris, where he was closer to his brother.
Van Gogh’s depression deepened, and on 27 July 1890, at the age of 37, he walked into the fields and shot himself in the chest with a revolver. He did not realize that his wound was fatal, and returned to the Ravoux Inn, where he died in his bed two days later. Theo hastened to be at his side and reported his last words as “La tristesse durera toujours” (French for “the sadness will last forever”). Vincent was buried at the cemetery of Auvers-sur-Oise.
primavara
August 14, 2006
inceput de primavara. 2006.
si tot ce a inseamnat ea…
