primul cadru dintr-o serie de 100, in care fiecare portret va avea atasat o succinta trecere in revista a modelului si viselor lui…daca totul merge bine, voi incerca sa refac cadrul peste 10 ani (bine, poate 5), insotit de o scurta istorie a acestui interval pentru fiecare model.

azi, Daniela-20 ani, studenta la Universitatea Hyperion-Jurnalism, SNSPA-Administratie publica. momentan prezinta rubrica meteo pe cascar.ro.

001_blog

pentru cei interesati sa faca parte parte din aceasta serie, radu.andrei@gmail.com

poate nu esti un pescar inrait…sau nici macar amator. sau nici macar…sau poate abia atunci vei putea remarca delta. sa zicem ca, daca vrei, poti ajunge la Mila23. te cazezi, te racoresti cu o bericica, poate o zama de peste, o saramura…sa zicem ca, daca vrei, vorbesti cu un pescar din zona si te asteapta a doua zi pe la 5juma (inceput de septembrie) cu o barca cu motor micut si te duce in jos, catre lacul Trei Iezere sa vezi cum soarele apare la orizont…sa zicem ca restul zilei il petreci cu ceva plimbari prin sat, atat cat sa savurezi cromatica gardurilor din stuf si a portilor intens colorate…inca o saramura, inca o palinca…iar pe la 4 seara, o alta barcuta te ia si te plimba pe canale pana cand soarele se duce la culcare… iar daca nu ai chef de toate astea, poti sa vezi cum ar fi daca…

inceput de septembrie in egipt. inca foarte cald, plimbarile nefiind chiar o placere… totusi, ele merita. pentru ca actuala (cairo) si fosta (teba) capitala au ce sa arate turistilor, si mai ales celor care sunt obisnuiti doar cu orasele europene. istorie de mii de ani care si-a lasat amprenta pe aceste locuri, religii si credinte multiple ce s-au plimbat pe tronul faraonului…cu alte cuvinte, piramide mortuare, templul de la Karnak, colosii lui Memnon, obeliscuri, Hatshepsut,  Nilul, ateliere de alabastru, fabrici de papirus si esente de parfumuri pentru casele de moda din occident, si, peste toate, orase de zeci de milioane de locuitori care traiesc in saracie, mizerie si un nesfarsit santier…

in Egipt, Nilul imparte desertul in doua – cel de Est si cel de Vest. unul e mai bland, altul mai stancos…amandoua, la fel de neprimitoare cu oamenii. ii accepta doar pe cativa, iar aceia aproape ca nu exista pentru restul societatii. evita sa apara in evidente si rapoarte…prefera libertatea singuratica a desertului. beduinii.

din Hurghada ai sansa sa ajungi la un astfel de sat de beduini, care au acceptat sa vina mai spre marginea desertului, devenind astfel unul din produsele de marketing ale turismului din zona.

am plecat cu ATV-urile de o baza din apropierea Hurghadei, si, dupa aproape 30 de minute de mers prin desert, dupa primul rand de dealuri, am ajuns la acest mic satuc…

timpul a trecut repede, si in curand soarele s-a dus la culcare, iar noi, in intunericul desertului ne-am intors la civilizatie…nu stiu daca a fost cea mai buna alegere, dar deocamdata era singura optiune…inca nu suntem pregatiti sa ne multumim doar cu natura, asa cum e ea. doar cativa o mai pot intelege si accepta.